NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
15
Thu, Nov
24 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 23 a su 29 de abrile

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 23 a su 29 de abrile

Lunis 23: fiant 27 is algerinos isbarcados cida passada in su Sulcis, custa cida invècias sunt “sceti” 24: 8 sunt calados deretos in su portixeddu turìsticu de Caleseda, in 16 invècias sunt arribados a Porto Pino. Comente semper ddos firmados is Carabineris e nche-ddos ant lòmpidos a su tzentru de collidura de Assèmini.

martis 24- est andanda bene meda sa de 15 sagras de sa canciofa in Masainas. Infatis ant sa pro loco at fatu, intr’e pràngios e cenas, prus de 900 pastos totus a base de canciofa chi est sa produtzione prus tìpica de totu su Sulcis de Bàsciu. Fiant medas puru is chi ant fatu is escursiones a pee e a bicicreta in su sartu. Interessante su laboratòriu chi ant aprontadu is fèmminas de domu masainesas chi ant traballadu, pintau e inforradu su pane de cocoi cun is is pipieddos de s’iscola elementare.

Mèrcuris 25: fiat sa die de sa Liberatzione dae su Nazifascismu e pro nàrrere sa beridade in su Sulcis dd’ant afestada pagu e nudda. Pròpiu su 25 de abrile in Igresias est acabada cun d-unu sutzessu mannu de pùbblicu sa de tres editziones de sa “Fiera del Libro” chi pro 4 dies at animadu is pratzas de su centru istòricu aundi ant fatu laboratòrios pro mannos e pipios, debatas e presentadas de libros. Invècias in Aristanis s’iscuadra de su Carbònia at pèrdidu sa finale de Coppa Italia de Promotzione regionale: su Carbònia fiat binchende 3 a 1 a su primu tempus, s’est fata sorigare in su segundu tempus, is supelementares no at segnadu nisciunus. A pustis de is rigores sa partida est acabada 7 a 6 pro sa Dorgalese e aici custa est sa de tres is finales chi su Carbònia at pèrdidu in 8 annos.

Giòbia 26: in Igrèsias sighint is furriotos de is partidos e grupos polìticos pro fàghere alleàntzias pro is eletziones comunales imbenientes. De chi Fortza Italia est intrada in sa coalitzione de Valentina Pistis (parit chi arribint puru is de Fratelli d’Italia), su Partidu Comunista at abbandonadu sa Pistis ma cun issa abarrat Alberto Cacciarru chi est giai consilieri comunale chi narat ca issu non tenit barrieras ideològicas; parit ca de chi bona parte de su centru-dereta siat andadu cun sa Pistis su grupu Piazza Sella-UDC siat prontu a intrare in s’alleàntzia de su centru-manca. Non si intendit nudda de s’ex deputadu (e finas puru ex sìndigu e ex presidente de sa Regione) Mauro Pili chi in citade tenet gente meda chi ddu ponit in fatu, e ancora no est siguru mancu su nùmene de su candidadu de su M5S.

Cenàbara 27: s’est scìpidu chi dae s’uspidale Sirai nc’ant mandadu un’òmine de Carbònia de 40 annos a s’uspidale S.Trinità de Casteddu cun totus is sìntomos de sa meningite. De siguru s’allarme e sa preocupatzione sunt mannos ma s’òmine est in cunditziones bonas e chena de calentura e duncas pro imoi e tanti nc’est sceti su suspetu. Su servìtziu de preventzione e sanidade pùbblica de s’ATS pro mellus siguresa at prontamente fatu incumentzare sa profilassi ispecìfica a totus is personas chi ant tentu cuntatos cun s’òmine.

Sàbudu 28: fiat sa die de sa Sardigna, sa festa de su pòpulu sardu. Su 28 abrile de su 1793 is casteddàius si fiant furriados a su guvernu piemontesu e aiant conchistadu sa citade e nc’iant incarreradu totus is funtzianàrios de su guvernu. A pustis fiat sighidu unu periodu connotu cun su nùmene de “Sarda Rivoluzione”, candu in biddas meda de Sardigna su pòpulu si fiat furriadu contras a is feudatàrios. Làstima chi totus is iscolas fiant serradas sende chi ant fatu ponte intamu de oberare custa ocasione pro ispiegare a is iscolanos cussos fatos istòricos chi su Consìliu Regionale in su 1994 aiat detzìdidu de istabilire che die de festa pro su pòpulu sardu.

Domingu 29: In Nuxis a pustis de s’atòbiu concordadu dae s’Amministratzione Comunale pro su 28 de abrile aundi ant presentadu su libru de su professore F. Casula in contu de is “tirannos” sabàudos (aici narat s’autore, iscarescende-si-nde ca totus is fatos istòricos depent esser analizados a intrus de su cuntestu insoro sena de is filtros culturales chi tenemus nosu chi seus osservadores modernos), s’assòtziu “Le Sorgenti”, cun su coordinadore de su Piano Sulcis e su senadore Gianni Marilotti, ant incingiadu “Il Cammino della Libertà” in is logos aundi s’abogadu Sarbadore Cadeddu, chi fiat unu de is capos de sa rivolta de Palabanda (1812 – s’iscopu fiat cussa de nche bogare dae Sardigna totu sa corte de Vitòriu Emanueli I) si fiat cuadu cun s’agiudu de una crabàrgiu de Nuxis pro si nche fuere dae sa repressione de su guvernu piemontesu.

Roberto Pinna