NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
22
Mon, Jul
30 Nuovi articoli

Su mese de làmpadas in curtzu, die pro die.

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

 


Su mese de làmpadas in curtzu, die pro die.
Lunis 3: su comunu de Carbònia provat a torrare a fàghere is eletziones pro is comitados de cuartieri chi fiat previstas in su mese de donniassantu de s’annu passadu ma chi no aiant fatu proite chi non si fiant agatadu iscrutadores volontàrios. Duncas su 23 de làmpadas s’ant a fàghere is eletziones cun is iscrutadores chi s’ant a pigare dae s’albu citadinu. In dònnia comitadu ddoe ant a èssere 7 membros, e su votu at a èssere vàlidu si avotat assumancus su 5% de is chi tenint su diritu. Is cuartieris sunt Cortoghiana, Bacu Abis, Barbusi, Is Gannaus, Carbònia Nord, Carbònia Sud e Carbònia centru.

Martis 4: Maria Munserrada, Reina de su Sulcis, de chi fiat arribada giòbia passadu a s’ex catedrale in su brugu bèsciu de Tratalias est torrada a sa Seu de Igrèsias. In is biddas aundi at fatu tapa su pellegrinàgiu, in Flumentèpidu a s’andada e in Gonnesa a sa torrada, e craramenti in Tratalias, ddoi fiat gente meda pro onorare o mancari pro fàghere sceti unu saludu sintzillu a sa Patrona de sa diocesi nostra, fatu chi testimongiat s’istima pro is traditziones e sa fide forte de is sulcitanos.

Mèrcuris 5: su tempus s’est torradu a assetiaree pretzisos sunt torrados a isbarcare is algerinos in Sulcis. Infatis martis a de note una barchita posta de motore de 40 cuaddus cun 5 piciocos fiat navighende in sa laguna e is piscadores ddos ant fatos acostare a sa banchina e pustis ant telefonadu a is Carabineris pro chi nde-ddos essint arrigotos. Invècias fiant 16 is chi sunt isbarcados in Porto Pino e chi Is Carabineris ant agatadu andende-si-nde, conca aundi non si scit. Comente dònnia borta nde-ddos ant arrigotos e nche ddos ant lòmpidos a su centru de collidura de Muristenis pro is protzeduras de identificadura e espulisione.

Giòbia 6: Tempus de polèmicas in Igrèsias. A una parte est torrada a essire a pillu sa sòlita chistione de Cala Domèstica: si est de su comunu de Igrèsias o de Bugerru, ormai si nde chistionat dae 10 annos e ancora non sa chistione non s’est serrada. A s’àtera parte s’Amministratzione de Igrèsias est pistighingende cun su Geoparco pro sa gestione de su situ de Porto Flàvia. Infatis su Geoparco est circhende 230mila èuros a su Comunu, dinari chi at anticipadu pro su pagamentu de is ghias de su situ e duncas est circhendi puru una cuota de is billetus. Su sìndigu Mauro Usai arrispundit ca non si cumpredit a ita serbat su Geoparco cunsiderende in prus de un’ocasione s’UNESCO at criticadu sa gestione de totus is sitos mineràrios e chi fortzis est mellus si is ghias ddas paghit deretu su Comunu cun cuntratos regulares e crescende puru is oràrius de abertura. De siguru custas polèmicas faghent dannu proite chi a unu bisitadore foresu donant s’idea de territòriu pagu auniu e certadore.

Cenòbara 7: In Sant’Antiogu ant incumentzadu is traballos pro s’eficentamentu energèticu de sa retza pùbblica: a lestru s’ant a cambiare totus is lughes de is arrugas printzipales de su centru de Sa Idda e s’ant a acabare de pònnere is palos in is puntos chi ammancant. Is traballos balent in totu giai 150mila èuros.

Sàbudu 8: est torrada a essire a pillu sa chistione de is provìtzias. A cantu at nadu Quirico Sanna, assessore regionale a is entes locales, s’at a fàghere un’àtera riforma e ddoe ant a essere 5 provìncias (torrat sa Gaddura) cun su crescimentu de sa tzitade metropolitana. Craramente is 2 consilieris regionales sulcitanos, Ennas (Lega) e Usai (PsdAz) ant decraradu, chi comente fiat previstu in su programma de su centru-dereta, s’ant a impegnare pro chi nci siat unu ruolo nou pro sa provìntzia prus meridionale, chi depet èssere sa provìntzia de totu su Sudovest sardu cun d-unu ruolu de importu pro Carbònia. Luca Pizzuto, ex consilieri regionale de SEL, invècias narat ca si depit torrare a s’ischema de prima cun 8 provìtzias. In pràtica in custos annos eus intèndidu e bistu totu e su contràriu de totu. Fortzis est su casu chi totus is fortzas polìticas si fatzant un’idea crara de ita forma depint tènnere is entes intemèdios a manera chi funtzionint bene una borta pro semper.

domìniga 9: mancai fessit unu mangianu de basca manna at tentu unu sutzuedu mannu meda “Sulcis In Rosa”, sa manifestatzione organizada dae sa setzione de su Sulcis de sa F.I.D.A.P.A. Infatis fiant prus de 600 is fèmminas (lòmpidas dae totu sa zona e fintzas dae Casteddu) chi postas de maglieta a colore de rosa, ant fatu su camminu chi est incumentzadu Dae sa pratza printziplae de Domus Noas e est arribada a sa cresiedda de Santu Giuanni Batista passende pro sa domu de s’orcu e is grutas. S’iscopu fiat cussu de sensibilizare sa preventzione de is maladias oncològicas e s’importu de s’atividade fìsica pro cumbàtere sa depressione chi andat avatu a custas malàdias.

Lunis 10 mancai fessit basca meda e s’àiri unu pagu intruinada sunt andadas bene Architetture di pAssaggio in Santu Giunni Suèrgiu e “Tre scatti per Narcao”. Sa manifestatzione de Santuanni, lòmpida a se de tres editziones at pigadu su postu de Monumenti Aperti (ormai tropu prena de eventos in zona e bessia fintzas tropu cara) e duncas cun s’agiudu de ghias e de is assòtzios locales is bisitadores ant pòtziudu bisitare 15 sitos e in prus ant tastadu su binu propostu dae is cantinas sulcitanas (Santadi, Giba, Caleseda e Sant’Antiogu). In Narcau invècias in s’eventu organizau dae s’assòtziu “Nicolau” e lòmpidu a se de duas editziones, ant fatu una mostra de fotografias cun s’ espositziones de produtores locales in sa pratza de su comunu e a mericeddu in pratza Europa (sa pratza de su Blues) is assòtzios isportivos locales ant donadu una dimostratzione de is disciplinas insoru.

Martis 11: nche fiat puru s’ambassadora de s’Ìndia a s’inauguratzione de sa de seti editziones de Sotacarbo Summer School, aundi sunt òspites puru circadores de istituos indianos cun is cales sa Sotacarbo at incumentzadu a Collaborare. Pàola Massidda, sìndigu de Carbònia, at nadu chi pro sa citade sua est onore mannu su de ospitare medas giòvanos chi faghent circas in contu de s’energia sustenìbile.

Mèrcuris 12: nc’at polèmica polìtica manna in Sant’Antiogu aundi su grupu de Genti Noa cuntestat is parchègios a pagamentu fatos de fronte a sa pràgia de Su Portixeddu proite chi me inias nc’at pagu logu pro parchegiare is veturas e no ddoe at perunu servìtziu. Duncas custa est un’àtera tassa in prus chi ant a pagare is residentes e is foresos chi faghet dannu a s’immàgine de su Comunu. Su sìndigu Nàssiu Locci arrispundit ca cumprendit su chi narant dae s’opositzione ma benit a marolla a fagher torrare is contos de su bilànciu comunale.

Giòbia 13: su consìliu comunale de Carbònia no at aprovadu sa motzione pro su polo industriale de Portovesme chi aiant avantzadu dae s’opositzione. Sa cosa istrana est chi su cabutruma de su M5S cun àteros 3 consilieris de sa magiorantza nche ainat postu puru sa firma insoru. Sa motivatzione de sa magiorantza est chi serbiat un’anàlisi prus funguda de su documentu. Su votu est acabadu 10 in favore, 10 contras e 2 astènnidos cun Cossu chi nch’est essidu foras dae s’àula. Pustis su Consìliu at votadu una variatzione de bilànciu cun su votu favorevole de Daniela Garau ma candu si nd’est andada issa puru est ammancadu su nùmeru legale e duncas est bènnidu a marolla a firmare sa setziada.

Cenàbara 14: ant incingiadu su centru pro s’ispainamentu de s’ispeleologia in sa foresteria de sa ex minera de Monteponi. In sa tzerimònia sunt intervènnidos, intru de totus, su sìndigu de Igrèsias Mauro Usai, Tarcisio Agus chi est su presidente de su Geoparcu, Salvatore Buschetun chi est presidente de s’assòtziu spelelògicu sardu. Totus is relatores fiant de acòrdiu a pitzus de su fatu ca s’ispeleologia podet èssere una risorsa de importu pro iscopos turìsticos (est cosa connota ca su logu nostru est prenu de grutas) ma s’ispeleologia est importante fintzas pro su controllu de sa salude de su “territòriu” in generale. In su centru ddoe ant a èssere puru una mostra speleologia, su catastu regionale de is grutas cun tanti de mapas e ant a èssere a disponimentu documentos meda e fintzas sa biblioteca de su CISSA.

Sàbudu 15: Nc’at polèmicas puru in Igrèsias aundi totu s’opositzione dimandat ispiegatziones pro s’aumentu de s’istipèndiu de su dirigente de Iglesias Servizi, sotziedade in house de su Comunu, chi at a arribare a 30.000 èuros cun 5.000 èuros extra in casu de consighimentu de certos resurtados e in prus bollent connoschere sa situatzione de sa sotziedade in house e s’istadu de is bilàncios suos e ant dimandadu una setziada urgente de su Consìliu Comunale.

Domìngia 16: s’est votadu pro is eletziones ammininstrativa in SÌssant’Anna Arresi e in Caleseda. In toteduos is comunos s’afluèntzia est istada bastante arta (giai su 70% in Caleseda, su 64,5% in Sant’Anna). In S.Anna, a pustis de un’annu e prus de cummissàriamentu – si fiat sciusciadu su consìliu a pustis de is dimissiones de is consilieris de opositzione e de una parte de cussos de magiorantza – at bintu Teresa Diana, chi at pigadu prus de su dòpiu de is votos de Costantino Granella e duncas a 69 annos torrat a fàghere su sìndigu in sa bidda chi at amministradu in is annos 80. Cambiat totu in Caleseda aundi at bintu s’abogadu de 35 annos Claudia Mura chi at pigadu su 54,3% contras a su vicesìndigu in càrriga (e at fatu puru su sìndigu) Remigio Scopelliti chi s’est firmadu a su 45,7%.

Lunis 17: mancai fessit una die de basca manna, perfeta pro andare a mare, dòmìniga ddoe est andada gente meda a Sulcis Iglgesiente Espone, sa fiera lòmpida a sa de 13 editziones e chi fiat prevista pro 26 de Maju ma chi aiant rinviadu pro mori de su tempus malu. Soddisfados meda totus is esposidores chi sunt lòmpidos dae totu s’Ìsula e prexu mannu de is bisitadores (e in mesu de custos nche fiant puru turistas istràngios) chi a sa serrada de sa manifestatzione ant partetzipadu a su ballu tundu chi ant cuncordadu is grupos folk presentes pro animare s’eventu.

Martis 18: Is portos sunt serrados ma sighint a arribare algerinos in sa costa sulcitana: custa cida nd’at arribadu 18 in Porto Pino (6 sunt arribados lunis a note, àteros 12 mercuris a chitzi mannu). Comente semper is Carabineris de sa cumpangia de Carbònia nde-ddos ant pinnigados e lòmpidos a unu tzentru de collidura de Campidanu pro is protzeduras de identificadura e espulsione.

Mercuris 19: In Casteddu ant presentadu Ai Confini tra Sardegna e Jazz, su festival internatzionale chi ocannu lompit a sa de 34 editziones. Sa temàtica de ocannu at a èssere s’integratzione intru de is èsseres umanos. Su festival s’at a fàghere dae su 30 de austu a s’8 de cabudanni, sunt previstos 22 cuncertos chi s’ant a fàghere in sa sede istòrica de sa pratza de sa Nuraghe in Sant’Anna e fintzas in sa crèsia de Santa Maria de Pramas e in sa pràgia de Mari de Bàsciu in Masainas. In mesu de custos 22 cuntzertos ddoe at 7 esclusivas europeas e 6 produtziones originales e fintzas unu laboratòriu musicale pro is pipios de Masainas.

Giòbia 20: duos fatos de crònaca acuntèssidos in su Sulcis. Fiat pro acabare male meda unu certu intr’e duos frades de Giba pro una fita de terra: is òmines fiant pighende-sì a tzèrrios candu unu nd’at bogadu sa rivoltella e at isparadu in ària pro fàghere a tìmere su frade. Sunt arribados is Carabineris chi ant fatu percuisitzione in domu de s’òmine chi at isparadu, ant agatadu sa rivoltella e dd’ant denuntziadu pro minetas agravadas. Invècias est indagada pro bocidroxu colposu sa filla de sa fèmmina de 85 annos chi domìniga passada nc’est arruta a s’àcua cun sa carida a rodas in su portu de Teulada. Sa fèmmina s’est morta allupada mancai medas si-nche siant ghetados a lestru pro nde-dda bogare dae s’àcua.

Cenàbara 21: prexu mannu pro is 344 scientis de su de 138 cursos pro Allievos Carabineris e fintzas pro is famìlias insoru. Infatis is piciocos e piciocas in sa pratza de sa caserma Trieste de Igrèsias ant fatu giuramentu e ant arricidu is mustrinas. In mesu de custos ddoe iant 75 sardos e 65 fèmminas. In antis de intrare in s’Iscola totus ant fatu servìtziu in àteros corpos militares.

Sàbudu 22: no agatat paghe s’Amministratzione comunale de Carbònia chi est lòmpida a is tres annos de mandadu. Infatis s’est dimìtidu Mauro Manca, assessore a su bilànciu. Cun isssu sunt 6 is assessores chi ant lassadu s’incàrrigu in 3 annos e in pràtica no est abarradu prus nisciunus de is chi aiant incumentzadu. Manca s’est dimìtidu proite ca in s’ùrtima setziada su consìliu comunale no at votadu s’ùrtimu puntu (est mancadu su nùmeru legale) chi prevediat s’adesione de su Comunu a s’assòtziu de impresas cun d-una ispesa de sceti 150 èuros a s’annu. Manca in sa pàgina Facebook cosa sua at nadu ca non tenit prus sa fidùcia de su Consìliu e preferrit a lassare s’incàrrigu. Custu fatu est sinniale craru chi sa giunta comunale e una parte, nemancu tropu pitica de sa magiorantza, non tirant prus paris. Sa minorantza atacat e imputat a su sìndigu e a totu sa magiorantza sua de lassare sa tzitade isbandada e sena de ghia; su sìndigu Paola Massidda narat ca de siguru nc’at problemas ma ca tocat a andare a innantis proite chi is resurtados sunt incumentzende a arribare.

Dòmìniga 23: At tentu unu bonu resurtadu de pùbblicu sa fiera “iNovas” organizada dae su centru cummerciale naturale “Carbonia Produce” cun su patrocìniu de s’Amministratzione Comunale. Sunt intervènnidos a is seminàrios professionistas chi ant fueddadu de innovatzione e de isvilupu e de is oportunidades chi donat su mundu digitale a is siendas locales. A serrare s’eventu su cuntzerdu de su cantante MADH e est de sinnialre su sutzessu bonu chi ant tentu puru is laboratòrios cuncordados pro is pipios e s’espositzione dedicada a is tecnologias noas.

Lunis 24: sunt essidos is resurtados de is’eletzione de is comitados de cuartieri chi ant fatu domìniga passada in Carbònia. Su datu generale narat chi no at votadu mancu su 7% de is carboniesos: si andat dae su 35 % de sa circuscritzione de Bacu Abis, a su 2% de Carbònia Sud e Centru (custas duas no ant fatu su quorum e no ant a tènnere comitadu). Siguramente su fatu chi seus avotende fatu-fatu, sa pagu informatzione e is polèmicas polìticas de custas cidas passadas ant fatu a manera chi is eletores apant prefèrgiu andare a mare. Imoi s’ispera est chi custos comitados funtzionint diaderus che unu istrumentu de democratzia dereta e chi serbant a nche lòmpere sa boghe de is tzitadonis a is istitutziones prus artas e chi non siant una aina de propoaganda polìtica pro sa magiorantza o pro s’oppositzione.

Martis 25: est polèmica manna in Domus Noas proite chi s’àcua est giai dae duas cidas chi calat trula in grifones de is domos de is residentes e duncas su sìndigu at proibidu s’impreu e ddoe at is autobotes chi girant peri sa bidda. Is ispeleòlogos sunt intrados in su Stampu de Pireddu, aintrus de is grutas de Santu Giuanni, pro circare de cumprèndere a comente mai s’àcua essit trula ma pro imoi e tanti no ant agatadu ancora nudda e duncas s’ant a fàghere àteras indàgines in àteros giassos de su territòriu. Su sìndigu Massimiliano Ventura at nadu chi ant a torrare a pònnere in funtzione s’impiantu bèciu cun is filtros a arena costadu miliardos in dinai bèciu e oberadu sceti unas cantu bortas (200mila èuros est su costu) e isperat chi aici acabint is problemas e fintzas totus is polèmicas e in prus assigurat chi s’Amministratzione sua no at a andare mai cun Abbanoa ma at a sighire a gestire in manera dereta sa risorsa ìdrica.

mèrcuris 26: is traballadores de su Comunu de Igrèsias, cun d-una nota ant decraradu s’istadu de agitatzione contras a s’Amministratzione e ant dimandadu a su Prefetu de Casteddu de abèrrere sa protzedura pro “isfridare” su conflitu. Su problema est chi ocannu ant a andare in pensione in 19 e non si ischit nudda in contu de assuntziones noas e nemanco de cuncursos e ispiegant puru chi ammancat una responsàbile interna pro sa contabilidade de su personale chi invècias est intregadu a una sienda esterna. Duncas sa RSU est dimandende chi si pighint provedimentos lestros pro risòlvere totu sa chistione.

Giòbia 27: nc’at cimbella manna in Domus Noas de chi su Parlamentu at aprovadu sa motzione pro firmare s’esportatzione de materiale bèllicu conca a s’Aràbia Saudita e is Emirados Àrabos Unidos. Infatis si dae una parte est una bìnchida manna pro si pacifistas (chi dimandant chi si incumentzit a resonare in contu de sa cunversione) a s’àtera parte si ponet sa chistione de su benidore de is traballadores proite ca sa sienda at annuntziadu chi in su mentris chi abetat is decisiones de su Guvernu at a blocare totus is assuntziones noas e is rennovos ant a èssere curtzos. In cussa fàbbrica ddoe traballant 300 personas duncas is sindacados e is rapresentantes de is istitutziones locales – non sunt pagos is chi narant chi sa gherra in Yemen non si firmat serrende una fàbbrica de bombas – non sunt cuntentos de a comente su Parlamentu no apat pentzadu a is conseguèntzias ocupatzionale pro unu Territòriu chi est sunfrende dae annos meda una crisi chi no acabat mai.

Cenàbara 28: Gianni Morandi, chi at acabadu is ripresas de sa de tres sèries de L’Isola di Pietro, est citadinu onoràriu de Carloforte. Infatis in su cineteatru Cavallera at fatu riunione su Consìliu Comunale chi cun votu cuncòrdiu at aprovadu de donare sa citadinàntzia onorària a su cantante emilianu chi est arrinèscidu, pro una borta, a pònnere de acòrdiu sa magiorantza e s’opositzione de su comunu tabarkinu chi invècias costumant a pistighingiare in is setziadas de consìliu comunale.

Sàbudu 29: is portos italianos iant a deper èssere serrados ma sighint a arribare algerinos in Sardigna. Infatis sa Guàrdia de Finantza faci a is 9 de mengianu at intercetadu una barchita ai largu de Cabu Teulada cun 13 personas (2 minorennes) e nche-ddos ant lòmpidos a su portu de Casteddu aundi fiat abetende-ddos su personale de s’ufìtziu istràngios de sa Cuestura. Comente semper a pustis de is bìsitas mèdicas nche-ddos ant lòmpidos a su centru de collidura de Muristenis pro is protzeduras de identificadura e de espulsione.

Domìniga 30: est giai sa de 3 bortas in duas cidas chi ant serradu s’àcua in d-unas cantu comunos de su Sulcis de Bàsciu pro mori de unu guastu a su condota magiore chi totu e is tres bortas s’est segada in su territòriu de su comunu de Villaperùciu. S’istrobu pro is residentes est istètiu mannu proite chi dònnia borta Abbanoa at mandadu a nàrrere a is comunos chi s’àcua depiat ammancare dae is 14 a is ses de a mengianu ma dda serraint dae mesu die e gente meda no acudiat a fàghere iscorta.