NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
21
Fri, Sep
35 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu. IS FESTAS DE PASCHIXEDDA 2017 E SA PRIMU CIDA DE SU 2018

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu. IS FESTAS DE PASCHIXEDDA 2017 E SA PRIMU CIDA DE SU 2018

Su 22 de mese de idas su ministru de s’economia Carlo Calenda, est andadu in Portescusi a faeddare cun is operàios. Calenda in pari a su presidente de sa RAS Pigliaru at ispiegadu comente su de aere abasciadu su prètziu de s’energia est istètiu de importu mannu pro chi is isvìtzeros de sa Syder Alloys apant detzididu de comporare sa fàbbrica e at firmadu s’entusiasmu de is operàios narende chi issu at a èssere cuntentu sceti candu dae is forros nd’at a essire su primu blocu de allumìniu traballadu.

Paschixedda e Santu Istevani nche sunt passadas cun trancuillidade, de siguru sa star de cussas dies nodias fiat “Ponziano”, sa mata de Nadale chi ant cuncordadu is operàios de sa Sòmica in pratza Roma in Carbònia ponende in pari 480 istellas de Nadale. Defatis est andanda gente a tropas a si tirare su selfie cun custa mata a palas chi fiat toga de diaderus. Sunt andadas bene meda is manifestatziones de su “Natale Iglesiente 2017” organizadas dae is cummertziantes e su Comunu (bellu meda s’ispetàculu fatu su 19 cun sa proietzione de immagines in 3D in s’afaciada de sa Seu). In dònnia logu si sunt bistos presèpios, signale ca custa bella traditzione est afortiende-sì. Originales meda is 45 chi fiant in concursu in sa Grande Miniera de Serbariu; prus traditzionales is 20 chi sa comunidade santadesa at apariciadu in is arrugas e in is pratzas de boddeu e in is medaus.

Dae su 27 de mese de idas Mario Mossa est su commissàriu istraordinàriu nou de sa Provìncia de su Sud Sardigna. Mossa, chi fiat dirigente in su Comunu de Casteddu e at fatu puru su commissàriu in is comunos de Domus Noas e de S.G. Suèrgiu, at pigadu s’incarrigu chi fiat de Giorgio Sanna chi s’est dimìtidu pro chistiones personales. Su 27 de mese de idas fiat puru die de bonas novas: a mangianu in su palàssiu comunale de Igrèsias ant intregadu is craes de is domos popolares a 30 famìlias chi ant a andare a bìvere in sa zona de Funtana Martzu; a mericeddu in Sant’Antiogu ant bintu 2miliones e mesu de èuros a su “10 e Lotto” e s’est scìpidu chi unu grupu de 23 operàios de Carbònia s’at a ispartzire 500mila èuros bintos a su “gratta e vinci”. In ora bonas a is fortunados ma abarraus de sa parridade chi pro bìnchere de siguru est meda mellus a non giogare e a ispèndere su dinari pro cosas prus utilosas.

Su 28 de mese de idas su Consìliu Comunale de Sant’Antiogu at aprovadu s’istitutzione de sa tassa ambientale de sogiornu. Dònnia turista chi andat a corcare in is istruturas de Sa Idda, dae abrile e mese de ladàmine, depet pagare 50 centesimos dònnia die finas a unu màssimu de 5 dies (non si pagat sa primu die e non pagant mancu is chi tenent prus de 70 o prus pagu de 12 annos). Su grupu de Genti Noa fiat contràriu a sa tassa proite ca is turistas ant a andare in is àteràs biddas de acanta aundi sa tassa non si pagat. Sa magiorantza arrispundit ca ormai si pagat in totu s’Itàlia e ca sende una tassa de iscopu serbit pro ammelliorare is servìtzios.

S’annu bèciu nc’est passadu cun trancuillidade, sena festas mannas in is pratzas, ma ristorantes e agriturismos fiant prenos in totu sa zona. Si signalat puru ca su prètziu de su “cenone” est torradu a crèschere (si partiat dae 60èuros, cosa chi non si bidiat dae unas cantu annos). Est tocadu a abetare finas a su 2 de gennàrgiu pro su primu nàschidu in su Sulcis de 2018: si narat Bilal e est fillu de marochinos chi bibivint giai dae unus cantu annos in Sant’Antiogu.

Pariat chi custas festas fessint acabende de passare cun trancuillidade ma su 5 de gennàrgiu in su garàgiu de is mezos comunale de bia Isonzo un’operàiu at agatadu una conca de crabitu imbuddiada cun duas ballas e unu paperi aundi ddoi fiant iscritos is augùrios de annu nou a su sìndigu e a sa giunta comunale de Igrèsias. A is amministradores igresientes est arribada sa solidariedade de totu su consìliu comunale e de totus is amministradores e de is rapresentates polìticos e sindacales de su territòriu. A cantu paret non fiat mancu su primu afrustu chi at arrìtzidu su sìndicu: giai su mese passadu su presidente de su consìliu comunale at agatadu in su palàssiu comunale una lìtera prena de minetzas. Is Carabineris sunt indaghende.

Est polèmica in Carbònia pro s’istriscione chi su grupu de Forza Nuova at apicadu acanta de su SERD (su servìtziu chi provat a curare totus is tipos de dipendèntzias). A s’atzione at sighidu una nota pro is òrganos de imprenta cun sa cale su grupu de dereta estrema dimandat a su sìndigu de si impegnare pro mòvere su SERD in d-unu logu a foras de sa tzitade in istruturas prus idoneas comente podet èssere s’uspidale de Sirai. No ant trigadu a arribare is crìticas de su PD e de su sìndigu Paola Massidda. Istabilidu ca no est cumpetèntzia de su sìndigu mòvere sa sede de custu servìtziu, de siguru is giòvanos de su grupu de estrema dereta ant abertu una chistione: is drogas “graes” sunt torrende in Carbònia e in su Sulcis, e est giai de annus chi si intendint is chèscias de sa gente proite chi in is arrugas e in is parcos si bident siringas oberadas e fialeddas de metadone ammuntonadas comente in is primos annos 90. De siguru tocat a incarrerare atziones de cuntrastu a custu fenòmenu e puru atziones de preventzione in is iscolas.

Su ses de gennàrgiu fiat sa de s’Epifania e in dònnia logu ant fatu festas pro is pipios. Bella meda sa festa chi ant cuncordadu in Carbònia cun sa Befana chi nd’est calada dae su campanile de sa crèsia de Santu Pontzianu. Pustis sa festa at sighidu in sa Grande Miniera de Serbariu. Andat bene s’ispàssiu pro is minores e finas pro is mannos, ma no at a èssere male a ispiegare, mancai in is iscolas e in is famìlias, s’origine e su significu prus fungudu de custa die nodia (chi in Sardigna fiat connota cun su nùmene de Pasca de is tres urreis): est a nàrrere sa manifestatzione de Gesus a is òmines.