NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
20
Mon, Nov
58 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 30 de mese da ladàmine a su 5 de dònniassanti

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 30 de mese da ladàmine a su 5 de dònniassanti

Lunis 30: in Carbònia, a pustis de su pàsiu de s’istade, est torrada a iscopiare sa polèmica polìtica. Defatis s’opositzione at imputadu a unas cantu assessores chi arrisidint in àteros comunos de pigare rimborsos chi a bortas sunt artos meda e ant espressadu dudas in contu de sa legitimidade de is rimborsos etotu. Dae sa magiorantza a 5 Isteddas ant rispùndidu chi ant a verificare sa situatzione, ma chi sa prassi pro otènnere is rimborsos est sempre sa pròpiu dae annos e chi is chi is pròpias personas chi imoi sunt chescende-sì ant fatu cantu e meda peus de is chi sunt critichende candu fiant magiorantza in su consìliu comunale o consilieris provincialis.

Martis 31:. S’Agenzia Fo.Re.S.T.A.S., chi tenit s’iscopu de atuare is programmas e is inditos de sa Giunta Regionale in susu setore forestale-ambientale, at incingiadu sa sede noa in s’ex uspidale Fratelli Crobu in Igrèsias. Fiant medas is autoridades presentes, inrtu de custas s’obispu monsignor Zedda chi at invitadu is presentes a arrexonare a pitzus de su donu pretziosu chi est s’ambiente e s’assessore a is Entes Locales de sa RAS Cristiano Erriu chi at regordadu comente totus is sulcitanos ant tentu semper cura de is forestas insoru e at ispiegadu chi aberrende un’àtera sede detzentrada in su territòriu si circat de acostare is istitutziones a is citadinos.

Mèrcuris 1: fiat sa festa de Donniassanti. In logus meda ant organizadu festas e festixeddas pro mannos e minores sighende sa traditzione de importatzione americana de si mascarare, ma non sunt ammancados logos aundi si sunt bistos piciocheddos chi andaiant de domu in domu a dimandare calincuna cosa pro is ànimas de is mortos e fèmminas meda ant fatu in domu is pabassinas chi sunt is durches traditzionales de custa die de festa noida. In Facebook s’est lìgidu de gente s’est chesciada contras a is chi criticaiant is festas fatas sighende sa traditzione de importatzione americana. A parridade de chini iscriet custa rubrica s’importante est a si ispassiare cun tranquillidade, e at a èssere una cosa bene fata su de ispiegare a is piciocheddos, in is famìlias o mancai in is iscolas, s’origine e su significu de custas traditziones diferentes chi a s’acabada rapresentant sa pròpiu cosa: su de regordare is personas chi tenestus istimadas e chi non sunt prus cun nosu.

Giòbia 2: in sa necròpoli de Montessu, in comunu de Villlaperùciu, sunt protestende is 4 guidas de su situ turìsticu. Si chesciant ca a pustis de 20 annos sunt abarradas chena de traballu. Su gestore bèciu est in licuidatzione e su gestore chi est intradus ant propostu cunditziones diferentes a totus 6 dipendentes abarrados in su situ (paga prus bàscia e oras de traballu de mancu) chi is guidas no ant atzetadu ma invècias ant atzetadu is 2 operàios manutentores (e totus is àteros traballadores de is sitos archeològicos de Carbònia). De siguru de custa chistione si nd’at a resonare in su pròssimu consìliu comunale.

Cenàbara 3: A pustis de 2 cidas sunt torrados a isbarcare algerinos in sa costa sulcitana. In sa zona de Porto Pino is Carabineris ant firmadu 18 personas (2 fèmminas e 16 òmines). Nde-ddos ant regotos e lòmpidos a su tzentru de collidura de Muristenis pro is bìsitas mèdicas e sa protzedura de identificatzione.

Sàbudu 4: st tristu a ddu iscriere, ma sa nova est chi pro custu fine de chida nche fiat s’allerta groga pro s’àcua, ma at fatu sceti calincunu istìddiu giustu su tanti pro infundere pagu pagu sa terra e lassare in terra su pruini. E ocannu puru pro s’agricoltura e s’allevamentu parit annada mala meda: is digas sunt isbòidas e duncas est a rìschiu sa produtzione de canciofa; de chi est andada male sa binnenna (pagu àxina pro mori de sa basca manna, de su sciutori e de sa gelighia in abrile) imou tocat a sa regorta de s’olia. Sa pagu chi est abarrada o est ruendi-nde dae is matas o est bìcia. Ormai sa blue-tongue est ispainende-sì in totu su Sulcis: sunt giai prus de centu is berbeghes mortas in zona, medas de prus is chi sunt malàdias: si puru si sarvant no ant a angiare. Su dannu pro is pastores est mannu meda.

Domingu 5: in Roma ant presentadu su primu elencu de s’Atlante digitale de is Camminos Italianos. In mesu de custos s’agatat puru su Camminu de Santa Bràbara. Su deputadu sulcitanu Emanuele Cani at nadu chi si aberrint possibilidades mannas meda pro s’isvilupu de su turismu religiosu e culturale de sa zona. Pertantis RAI Storia at trasmìtidu unu documentàriu in contu de su raportu de is fenìcios e is nuraghesos. Bona parte de su documentàriu dd’ant giradu in su territòriu de Carbònia: in Monte Sirai aundi ddoi fiat sa tzitade fenìcia e in su situ de su Nuraghe Sirai chi a cantu parit est unu modellu perfetu pro connòschere ita raportos e cuntatos teniant is sardos locales cun is istràngios fenìcios.

scrittu de Roberto Pinna