NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
21
Sat, Apr
38 Nuovi articoli

Su 2017 sulcitanu in curtzu

Ritagli
Aspetto
Condividi

Chini iscriet “Sa Cida Sulcitana in curtzu”, de acòrdiu cun Tito Siddi chi est mere e diretore de www.tentazionidellapenna.com, bosi proponit unu resumu, una sìntesi de su 2017, provende a arregordare is fatos prus importantes chi sunt acontèssidos ocannu.

Siguramente su 2017 at a essere regordadu che un’annada mala. At fatu basca manna meda (is primas 10 dies de austu su is termòmetros signaiant dònnia die 40 e prus grados) e est abarradu 6 meses de sighiu chena de pròere. A custu tocat a assungere s’iscònciu mannu chi at fatu de su gelu a Pasca Manna (mancu is prus bècios tenint arregordu de una cosa sìmbili) in su Sulcis de Bàsciu: aundi at fertu at iscalladu is bìngias boghende e at iscutu su frore de is olias. Non tocat a si nde iscarèssere ca est torrada sa blue tongue e fiat isperdende is berbeghes a tallos. Su frius de custas dies at firmadu custa maladia; fatu-fatu est proende ma is arrios non calant e is digas sighint a abrrare asciutas. Ocannu ant postu fogos meda: in Igrèsias s’ant a regordare de cussu chi su 26 de mese de làmpadas est partidu dae una gabina elètrica in Monteponi e nche sunt bòfidos 3 elicòteros, 2 canadair e medas iscuadras a terra chi ant traballadu una die e una note pro nde-ddu istudare; su 5 de cabudanni un’àteru fogu si nc’est papadu 130 ètaros de crachi e padente in sa zona de Maladroxa e Canai (Sant’Antiogu).
Giai dònnia cida eus contadu de is indùstrias chi a pustis de annos sighint a abarrare serradas: is protzeduras burocràticas pro autorizare sa Portovesme SRL a torrare a prodùsere sunt incora firmas; est nova de s’11 de mese de idas ca in intro de su 15 de friàrgiu chi benit sa multinatzionale isvìtzera Syder Alloys at a comperare s’istabilimentu ALCOA de Portovesme. Su ministru Carlo Calenda su 22 est andadu a Portescusi e at atobiadu is operàios chi dd’ant fatu bella acullièntzia e dd’ant torradu gràtzias pro s’impegnu chi at postu pro provare a serrare custa vertèntzia. Su ministru etotu perou at firmadu su prexu e at nadu chi at a fàghere festa sceti candu dae sa fàbbrica at a essire su primu blocu de allumìniu.
Bortas meda in custa rubrica eus iscritu de is isbarcos de algerinos. Is isbarcos fiant aici fitianos e frecuentes chi non sunt mancu prus una nova: 143 in totu, cun prus de 1900 personas chi sunt atrividas a sartare su mare a barchita. In 2 bortas sunt arribadas a undadas de 100 e prus personas; inderetura s’11 de mese de argiolas est lòmpidu un’òmine postu de catètere cun tanti de documentatzione sanitària. Dònnia borta nde-ddos arrigotos is Carabineris e nche-ddos lòmpidos a is tzentros de collidura de Campidani pro ddos torrare a incarrere a domu insoru. In austu su presidente de sa RAS Pigliaru at iscritu a su Ministru de s’Internu Minniti pro ddi dimandare agiudu a gestire custa situatzione difìcile. Su Ministru su 4 de cabudanni at promìtidu un'acòrdiu cun su guvernu algerinu pro blocare is partèntzias, ma pro imoi e tanti parit chi siat su tempus malu chi apat firmadu is isbarcos.
Eus contadu de polèmicas polìticas locales (in Carbònia pruscatotu), de chèscias de is sìndigos pro su territòriu chi est sempre de prus isbandonadu dae s’Istadu e dae sa Regione. Protesta manna ant fatu is amministradores e is tzitadinos pro sa riforma de sa sanidade chi at tancadu tzertos repartos e nd’at postu a pari àteros in is uspidales de Carbònia e de Igrèsias. De siguru dònnia riforma e organizatzione noa est cosa dolorosa in calisisiat setore, no est fàtzile a si abituare a is novidades e is nùmeros non perdonant a nisciunus (ormai dònnia riforma si faghet totu a base de nùmeros “cruos” sena de tènnere in contu àteras chistiones), ma unu repartu de neo-natologia sena de rianimatzione acanta e unu de cardiologia sena de emodinàmica non parint cosas bene pentzadas. Àtera protesta clamorosa est sa chi ant fatu is sìndigos de s’Unione de is Comunos de su Sulcis su 16 de cabudanni candu sunt andados a fàghere unu giru a bicicreta in is istradones prus importantes chi sunt prenos de fossos e sena de sinniales orizontales e verticales. Pro imoe ant postu sceti calincunu sapu de asfartu in sa SS293 (acanta de Piscinas) e sinnialladu is tretos aciuvados in sa SP 77 (Perdaxus-Tratalias). Eus a biere si ocannu chi benit s’ANAS e sa Provìntzia de su Sud Sardigna ant a aguantare is promissas fatas a is sìndigos de fronte a su Prefetu de Casteddu.
Calincuna borta eus iscritu de bìnchidas a is giogos e s’est scìpidu chi custas cidas passadas ant bintu 2 miliones a su “gratta e vinci” in d-unu bar de Matzàcara e 2 miliones e mesu a su “10 e lotto” in S.Antiogu. Bene tengant is chi ant bintu (chi a cantu si narat sunt operàios), però su chi lassat ispantados sunt is datos essidos in contu de is giogadas a is slot-machine. Sigundu custos datos, pubblicados dae “GEDI – divisione quotidiani locali” in “L’Italia delle Slot”, asserit ca in s’ex provìncia de Carbònia-Igrèsias, in mèdia doniunu de is residentes nc’at ghetadu in su 2016 giai 600 èuros in is machineddas papa-dinari. A custos tocat a assungere is “gratta e vinci”, su lotto e is iscummissas isportivas, ca sigundu is datos natzionales bècios faghent giai su pròpiu tanti. Duncas est fàcili chi in mèdia dònnia sulcitanu nche imbolit in is giogos unus milla èuros. Fortzis est lòmpida s’òra chi totus is amministradores si setzant a mesa e arrexonint a sa sèria de custu problema chi est essende maladia mala, unu mandigadore chi nche papat su dinari e s’ànima de is personas (e de is famìlias insoru) prus dèbiles.
In mesu de totus is cosas chi andant male nc’at puru cosas bonas e est dovere a ddas arremonare. Su turismu est una de custas: sa nùmeru de bisitadores singiat su 15% in prus in dònnia situ (bene meda Porto Flàvia e is grutas de Is Tzuddas chi serrant cun prus de 24mila ingressos) e finas s’istasone s’est allonghiada a is primas 15 dies de mese de ladàmine. Su datu positivu dipendit siguramente dae sa situatzione internatzionale (istràngios e “continentales” no andant prus in Àfrica o in s’Oriente de Mesu) ma no ammancant is initziativas de promotzione bene fatas comente cussas incarreradas dae sa retza VisitSulcis, chi est andada a is fieras internatzionales de Milanu, Berlinu, Londra e Zurigo e at fatu bènnere unas cantu tour operators internatzionales a bisitare su logu nostru. Est faghende tretu puru su Camminu de Santa Bràbara: sa Fundatzione at pubblicadu sa guida e sunt giai una bintina is pellegrinos chi a muncilia a coddu e bàculu in sa manu dd’ant fatu totus is 400km.
Est giustu a arregordare is giòvonos chi sunt fatos onore in s’isport, in sa mùsica e in sa literadura: su culturista Fabio Ania est arribadu segundu a su mondiale IBFA in Roma; is grupos de Carbònia Golaseca e Don Leone ant bintu cuncursos natzionales de rock e de blues; Filippo Lorrai cun su romanzu “Il grande Erik” at bintu su prèmiu “La Giara”; is istudentes de s’iscola mèdia de Sant’Antiogu ant fatu su cortometràgiu “Mio nonno, uno degli ultimi maestri d’ascia” trasmìtidu dae Canale5 su 25 de làmpadas. Custos sunt sinniales bellos e bonos: nosi narant ca in custu territòriu nc’at gente de gabbale chi non si bolet arrèndere a custa crisi chi paret non bollat acabare prus.
Non tocat mancu a si nde iscarèssere de totus is manifestatziones culturales e enogastronàmicas chi sunt andadas bene meda (“La laguna espone” in Sant’Antiogu, sa “Sagra de is Olias” in Bidda Massàrgia, “Sulcis Iglesiente in Fiore”, Sa sagra de is durches traditzionales de Nuxis, “Estate Iglesiente” tanti po nde arremonare calincuna). In prus si sunt fatos medas cunvènnios e atòbios de istùdiu chi ant torradu s’immagine de unu territòriu chi bolet arrexonare e provat a circare istradas noas pro s’isvilupu.
Pro serrare custa sìntesi chini iscriet torrat gràtzias a su diretore Tito Siddi chi ddi donant s’oportunidade e sa libertade de provare a contare in sardu su chi acuntesset in custu territòriu e si lassat cun s’augùriu de acabare bene su 2017 e de incumentzare mellus su 2018 e, si Deus bolit e bosàterus nd’eis a tenni su prexei, si donat s’apuntamentu a s’8 de gennàrgiu.

Roberto Pinna

Aggiungi commento


Codice di sicurezza
Aggiorna