NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
16
Fri, Nov
33 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu.Dae su 29 de mese de ladàmine a su 4 de donniassanti

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu.Dae su 29 de mese de ladàmine a su 4 de donniassanti

Lunis 29: Su presidente de sa Regione Pigliaru in pari a s’Assessore a is benes culturales Giuseppe Dessena ant presentadu in Casteddu su pianu istraordinàriu de is igavos archeològicos. In totu sa Regione at postu giai 8 miliones e mesu de èuros pro 76 sitos. in su Sulcis ant a sighire a isgavare in sa zona Pani Lòriga (Santadi), in su nuraghe de Monte Sirai (Carbònia) e in su nuraghe Candelàrgiu (S. Giuanni Suèrgiu), in sa necròpoli de Largo Parodo (Carloforte) e in sa Domu de s’Orcu (Domus Noas). A pustis de 30 annos s’at a torrare a isgavare puru su tèmpiu de Dèmetra (Narcau) e fintzas in Montessu (Villaperùciu) e pro sa primu borta in su cumplessu nuràgicu de Mitza Arràmini (Masainas).

Martis 30: custa cida puru tempus malu meda: lunis atzìchidu mannu in Santu Giuanni candu unu palu de sa currente elètrica nd’est arrutu acanta de su pulminu chi fiat lompendinci is piciocheddos a iscola e su bentu forte nc’at istumbadu unu traghetu a sa banchina in Carloforte; giòbia at incumentzadu a bessare sa diga de Bau Prèssiu chi at unfradu meda s’Arriu de Pramas; cenàbara unu lampu at mortu una turista tedesca chi fiat passillende in su sartu de Carloforte; sa priorissa de domìnigu a note nd’at bogadu prus de 500 matas de olias in su territòriu de Narcau. S’ùnica cosa bona est chi pro totu s’annu chi benit non s’at a amancare s’àcua.

Mèrcuris 31: E in su mentris chi acabant de contare s’iscònciu fatu dae su tempus malu de custa cida est arribende una “bella” nova a is comunos sulcitanos: dae s’ARGEA (chi est s’agentzia regionale pro sa gestione de is agiudos a s’agricoltura) sunt torrende èsitu negativu a totus is rechestas de dannos chi ant fatu is siendas agrìcolas pro mori de is istrossas de àcua de su mese de austu apassadu. Sa motivatzione est “curiosa”: sigumente siendas de su pròpiu comunu ant iscritu datas diferentes is tènnicos no arrinescint a cumprèndere candu est acuntèssidu e cantu at duradu s’eventu. Siguramente is funtzionàrios aplicant is proceduras insoru ma ligende sa comunicatzione parit chi siant neghende su fatu chi apat pròpiu e duncas non nc’at perunu dannu. A parte chi at pròpiu “a sapus” (pro esèmpiu su 23 de austu fiat totu a unu mare in Barrua chi est a 4 km de su centru de Santadi aundi ddoi at fatu sceti calincunu istìddiu), ma bastat a pregontare a is iscuadras de s’Enel chi no acuriant a fàghere is interventos opuru bastat a castiare su livellu de produtzione de àxina pro cumprendere cantu mannu siat su dannu econòmicu chi est patende su territòriu (a primu contu paret chi sa produtzione est prus bàscia de assumancu su 50% cunfronta a s’annu passadu chi giai fiat bàscia).

Giòbia 1 e Cenàbara 2 de donniassanti Isfrutende su ponte de sa festa de Donniassantu e de is Mortos, unu pagu in dònnia logu e mai a comente ocannu s’afestadu Halloween e s’est fatu tropu pagu pro regordare sa traditzione sarda de Is Ànimas. Duncas andat bene a cuncordare ispàssiu pro is prus minores ma no at a èssere male a fàgher connoschere a is pipios cale fiant is usàntzias sardas prus sintzillas pro sa festa de Donniassanti e massimamente de is Mortos. Duncas at a èssere una cosa bella, in su benidore, a ispiegare chi Halloween (festa cèltica nàschida in Irlanda e importada dae s’Amèrica) siat sa die de is Mortos serbint a nosi regoradare is personas istimadas chi non sunt prus cun nosu.

Sàbudu 3: in grofu de note calincunu at provadu a pònnere fogu a una butega in su centru istòricu de Igrèsias. Un’òmine chi fiat passende at bistu unu botu de benzina e sa diavolina tenende e est arrinèscidu a nde-dda istudare e pustis at telefonadu a is Carabineris chi sunt indaghende pro cumprèndere chini apat circadu de fàghere custa atzione atrivida.

Domìniga 4: ocannu sunt chent’annos chi est acabada sa primu gherra mondiale e in dònnia comunu is amministradores locales acumpangiados dae rapresentàntzias militares e dae gente comuna sunt andados a pònnere una corona de frores in is monumentos dedicados a is chi sunt mortos cumbatende. S’ispera est chi in custu tempus aundi est torrende a pigare cuota su natzionalismu no acontessat mai prus unu massacru aici mannu candu is mellus giòvanos europeos, italianos e fintzas sardos (sunt prus de 13.500 is chi sunt partidos dae sa terra nostra e non sunt torrados, sena de contare is chi sunt torrados istrupiados), si sunt agatados a si ochire s’unu cun s’àteru pro mori de su machìmine de is guvernantes de intzaras.

Roberto Pinna