NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
21
Sun, Apr
34 Nuovi articoli

Sa cida in curtzu. Dae su 9 a su 15 de mese de argiolas

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida in curtzu. Dae su 9 a su 15 de mese de argiolas

Lunis 9: custa cida puru sunt arribados migrantes dae s’Algeria in Sardigna. Sa motovedeta de sa Sa Guàrdia Costera est partida dae su portu de Ponti e in duas operatziones diferentes at interzetadu in totu 3 barchitas càrrigas de migrantes algerinos. In totu nd’at fatu calare a terra 29 personas chi is Carabineris, comente dònnia borta, nc’ant lòmpidu a su centru de collidura de Muristenis pro is protzeduras de identificadura e de espulsione.

Martis 10: s’est insediadu su consìliu comunale nou de Igrèsias e su sìndigu Mauro Usai at presentadu sa giunta noa. Ma sunt incumentzadas sùbitu is polèmicas proite ca in sa giunta ddoe at 6 assessores ma de custos sceti duas sunt fèmminas (Carla Sanna, vicesìndigu cun dèlega s’isport e a sa cultura e turismu, Giorgiana Cherchi a s’ùrbanìstica) candu sa lege pro sa paridade prevedit chi assumancus su 40% de is assessores depent èssere fèmminas. Usai at arrispùndiu narende chi depet pònnere ancora duos assessores e siguramente at a rispetare sa norma.

mèrcuris 11: pustis de su cantieri de Sant’Antiogu ant torradu a torradu a abèrrere is cantieris in su Nuraghe Sirai in Carbònia e in su situ fenìciu de Pani-Lòriga in Santadi e in prus at abertu a is bisitadores puru sa règia nuràghesa de Seruci in Gonnesa aundi unu grupu de giòvanos at a fàgher is bìsitas ghiadas. Nc’at prexu mannu in custos sitos proite chi a pustis de 2 annos, gràtzias a s’acòrdiu intru de is Amministratziones Comunales, sa Sopraintendèntzia e sa Fundatzione de su Camminu de Santa Bràbara, torrant a intrare a traballare una trintina de operàios de s’Ati-Ifras chi fiant in cassa integratzione. Custa est una nova bona pro su chi pertocat su mundu de su traballu.

Giòbia 12 is sindacados cun sa mediatzione de sa RAS ant atobiadu in Casteddu is diregentes de sa Sider Alloys, sa multinatzionale isvìtzera chi est mere de s’istabilimentu ex Alcoa. Cida passada nche fiat tensione e polèmica manna proite chi sa sienda aiat pigadu gente chi no aiat mai traballadu ne pro s’Alcoa ne pro is ditas de apaltu esternas. Duncas is operàios si fiant arrinnegados meda proite chi s’acòrdiu firmadu in Roma, assumancus in s’interpretatzione insoru, previdit chi bengant assurbidos totus is ex dipendentes de s’istabilimentu e aint blocadu is cancellos. S’atòbiu no at donadu resurtados craros: pro imoi e tanti s’est detzididu de fàghere una mesa permanente cun rapresentantes de sa regione, de su sindacadu e de sa sienda chi depit arribare a definire un’acòrdiu-cuadru pro dònnia temàtica a incumentzare de s’assurbimentu de is ex traballadores e sa formatzione de is personas chi ant a intrare a traballare. Giòbia chi benit custa mesa iat a dèper incumentzare a traballare.

Cenàbara 13: in Portescusi ant postu a is arrestos domiciliare a su cumandante de sa politzia municipale. Is acusas sunt medas e graves: concussione, peculadu, trufa, falsu ideològicu. S’indagine est durada 2 annos e mesu e est incumentzada a pustis de signalatziones anònimas de is residentes de portoscusesos. Cun su cumandante de is guardias comunales sunt indagadas àteras 2 personas pro turbativa de asta.

sàbudu 14: in su museu etnogràficu Sa Domu Antiga in Santadi, s’iscritori casteddàiu Piergiorgio Pùlixi cun s’assessora a sa cultura Simona Garau at presentadu s’ùrtima opera sua chi si narat “lo stupore della notte”. In su libru s’autore, chi iscriet romanzos de su gènere “noir”, tratat de unu tema delicadu che cussu de su terrorismu islàmicu e at arrexonadu cun su pùbblicu de comente in Itàlia no apant ancora fatu un’atentadu (e ispereus chi sigant a non de fàere...) e in contu de su ruolu de is fèmminas in is fortzas de politzia e in sa sotziedade moderna.

domingu 15: In Sant’Antiogu tziu Rafaellicu Millia at fatu 100 annos. Òmine arzillu e allirgu est bene firmu de conca chi si arregordat totus sa vida sua e dda contat cun prexeri mannu: de famìlia pòbera fiat analfabeta ma est arrinèscidu a istudiare is fillos suos, at fatu totu sa gherra mondiale, e at arrefudau su traballu in miniera proite ca no ddi praxiat a andare asuta de terra e duncas at sighidu a traballare in is bìngias e in is campos. A sighidu a guidare s’apixedda sua fintzas a su 1992 e a trabllai de pentzionadu sa bìngia sua. Ancora oi, dònnia die si faghet s’essida in pratza Umberto pro resonare cun is amigos. Augùrios bellos e a nde contare cantu nde disigiat!

By Roberto Pinna