NOTA! Questo sito utilizza i cookie e tecnologie simili.

Se non si modificano le impostazioni del browser, l'utente accetta.

Approvo
20
Mon, Nov
58 Nuovi articoli

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 16 a su 22 de mese de ladàmine

Novas in Sardu (LSC)
Aspetto
Condividi

Sa cida sulcitana in curtzu. Dae su 16 a su 22 de mese de ladàmine

Lunis 16: Gianfranco Trullu, su sìndigu de Perdaxus, at lassadu s’incàrrigu de presidente de s’Unione de is Comunos de su Sulcis (Carbònia, Santu Giuanni Suergiu e totu is biddas de su Sulcis de Bàsciu, francu Narcau e Teulada) a Ivo Melis chi est sìndigu in Masainas. Is collegas dd’ant scioberadu cun votu concòrdiu siat pro s’esperièntzia manna chi tenit (est a su de tres mandados de sìndigu) siat pro s’abilèntzia.

Martis 17: est ufitziale chi sa Glencore, sienda multinatzionale isvìtzera chi est mere de sa Portovesme SRL, at fatu sa proposta pro comporare s’ALCOA e a cantu paret at mandadu puru is tècnicos suos pro castiare s’istabilimentu. Pertantis sighit dae prus de unu mese su presìdiu de is ex traballadores de s’ATI IFRAS de fronte a sa sede de sa Giunta Regionale in arburada Trento in Casteddu. Cida passada Filippo Spanu, s’assessore regionale a is Afàrios Generales, at ispiegadu ca pro imoe is chi sunt giai traballende sunt 26, 118 ant a cumentzare a intru de s’annu, àteros 222 sunt is chi iant a dèpere traballare in 7 progetos presentados dae is comunos e pro 136 nc’est sa protzedura de èsodu. Is traballadores in presìdiu sunt dimandende chi nisciunus de issos abarrit sena de fàghere nudda.

Mèrcuris 18: pretzisos e puntuales custa cida prus sunt arribados algerinos in Sardigna. Una barca de piscadores de Sant’Antiogu at bistu un’àtera barca chi fiat imbarrancada a-i largu in su Golfu de Pramas e at atzerriadu sa Capitaneria de Portu de Sant’Antiogu. Est essida sa motovedeta de sa Guàrdia Costera chi nde-ddos at arrigortos e lòmpidus in sa banchina de su portu industriale. In sa barca ddoi iant 7 òmines e 1 fèmina chi, a pustis is bìsitas mèdicas, nche-ddos lòmpidos a su tzentru de collidura de Muristenis.

Giòbia 19: sa fundatzione Sardegna at a finantziare (240mila èuros pro 3 annos) 4 eventos organizados dae su Comunu de Carbònia. Is eventos ant a èssere: su festival internatzionale “Notti a Monte Sirai”, sa festival de cìnema, sàtira e “nuigheddas” (fumetti) “Nuvole Parlanti” chi torrat a pustis de 15 annos, su master universitàriu in “Architetura de su Paèsagiu” e su tzentru de istùdiu mediterràneu de su paesàgiu.

Cenàbara 20: a pustis de unu mese at torradu a pròere. At fatu una bella die de àcua sulena chi unu pagheddu at acuntentadu terra e nd’at fatu calare puru calincunu arrigàngiu in monte. In Sant’Anna Arresi e in Terresoi (Santadi) nd’at ghetadu meda e a istrossu e sunt dèpidas intervènnere is iscuadras locales de sa Protetzione Civile pro nde isciutare unus cantu iscantinados allagados.

Sàbudu 21:est creschende sa timoria de is allevadores pro sa torrada de sa Blue Tongue, sa mortalla chi bocit is berbeghes, connota cun custu nùmene proite chi furriat sa lìngua de is bèstias a colore asullu. Giae cida passada nche fiat su suspetu pro tres pegus “sentinella” (1 in Bidda Massàrgia e 2 in S.A.Arresi) e a cantu paret nd’at agatadu àteros mortos in d-unas cantu allevamentos in àteros comunos de su Sulcis de Bàsciu. Pro imoe is veterinàrios de sa ASL narant a abarrare calmos e de abetare is risurtados de is analisi fatas (nc’ant mandadu su sieru a Teramo) ma is protzeduras de profilassi sunt giai incumentzadas.

Domingu 22: sa Società Umanitaria cun sa collaboratzione de s’Amministratzione Comunale de Carbònia at incarreradu su progetu “Schisòrgiu 1937” cun su cale si provat a cumprèndere ita su chi est acuntèssidu su 19 de su mese de ladàmine de su 1937, candu in fiant mortos 14 minadores e pro òrdine de su guvernu de insaras de cussu incidente (chi est su prus grave de totu s’istòria minerària sarda) non si-nde fiat scìpidu nudda. Duncas si circant testimonias, diretas o indiretas, de totus is personas chi scipiant calincuna cosa de custa tragèdia.

Roberto Pinna