Mancai is meteròlogos apant annuntziadu s’arribu de ària frida, inderetura dae Groenlàndia, est passada un’àtera cida de basca manna meda: at fatu temporale martis (cun lampos e tronos meda e àcua pagu) e pustis est torradu su bent’e sole chi nc’at torradu a lòmpere is temperaduras a 35 grados e at bitidu umidore forte meda tanti chi a momentos beniat male fintzas torrare sulidu. E su clima sicu, a dolu mannu, sighit a donare una manu de agiudu a is criminales chi si ispassiant a atacare fogos.
Lunis is iscuadras de volontàrios sunt dèpidas intervènnere in logos meda e in su cuartieri Santa Caterina in Carbònia su perìgulu est istadu mannu meda: is pampas sunt lòmpidas a lestru ororu de su popolau papende-sì ortos e giardinos e duncas is Fortzas de s’Òrdine ant fatu evacuare unas cantu domos e ant serradu unas cantu arrugas in su mentres chi nde istudiant su fogu.
Martis a note, fortzis pro mori de unu corto circùitu, at pigadu fogu su capannone de is mezos comunales in Tratalias. Sunt intervènnidos is pompieris de Carbònia chi candu sunt lòmpidos ant agatadu is pampas artas e ant dèpidu traballare totu sa note pro nde-ddas istudare. S’iscònciu est mannu meda: su valore de is cosas pèrdidas (giai totus is mezos comunales e àteras ainas chi serbiant pro fàere manutentzione) est siguramente prus artu de 400mila èuros e imoi de comunu isperant chi sa Regione donit una manu de agiudu pro torrare a comperare is mezos chi serbint fintzas pro fàere atividade ordinària.
Giòbia in su pròpiu tretu aciuvadu de sa SP80 aundi su 24 de austu s’est acapotada una camioneta de sa Forestale est acuntèssidu un’àteru incidente praticamente idènticu. Cust’orta s’est imboladu un’autospurgo ma is chi fiant a intrus de su mezu dd’ant acabada sceti pistados in s’ispidale de Carbònia. In medas si dimandant si pro arrangiare s’istradone chi collegat Santadi cun sa SS 293, ormai perigulosu foras de contu fintzas pro is chi ddu connoschent bene, serbat un’àtera disgràtzia manna.
Pustis de meses de silèntziu si torrat a fueddare de su polo industriale de Portovesme e, a dolu mannu, arribant novas malas. Infatis giòbia is meres mannos de sa Glencore at annuntziadu sa firmada de sa lìnnea de produtzione de zingu in Portovesme chi giae dae su mese de martzu passadu fiat ridùsida a su mìnimu cun is operàios chi a rotatzione intrant in cassaintegratzione. Invècias sighit a prodùsere sa lìnnia chi traballat is fumos de aciaieria. In perìgulu nc’at, intr’e deretos e indotu, prus de milla postos de traballu. Sa reatzione de is sindacados est istada pronta: ant proclamadu una die de sciòpiru e impari a is rapresentantes polìticos de su territòriu ant criticadu in manera severa sa sienda chi at traìghidu totus is promissas fatas in atòbios pretzedentes. Sa sienda arrispundit ca benit a marolla a firmare sa lìnnia de su zingu pro mori de is costos energèticos (sa chistione est semper custa) e chi sunt tentende una ristruturatzione chi permitat sa subravivèntzia de is sitos de Portovesme e Santu Aìngiu e arregordat ca est ancora in campu su progetu pro su recùperu de su lìtiu. In su mentres dae s’assessoradu a s’indùstria ant dimandadu de abèrrere, in presse, una mesa de crisi in su MIMIT in Roma e mancai custa podet èssere s’ocasione bona pro cumprèndere si sa produtzione de matèrias prima in su Sulcis siat de diaderus istratègica o si siant sceti fueddos contados pro lassare chietos is traballadores e is famìlias insoru.
Custu domingu passadu est istadu prenu de festas in su Sulcis: in Tratalias dae sa crèsia de sa bidda noa est essida una prucessioni chi nc’at lòmpidu a Santa Mariedda a su medau de Tracasi; is gibaius ant afestadu a Nostra Sennora de s’Arrimèdiu; in Serbariu ant onoradu a Santa Giuliana e a Santu Narcisu; in ocasione de is 300 annus de sa fundatzione legendària de sa cresiedda de Barrua, in comunu de Santadi, ant organizadu festa bella meda a Santa Maria de Monte Fraca cun s’amministradore apostòlicu de sa diocesi nostra, su cardinale Arrigo Miglio, chi at presèdidu sa missa sulenne.
Roberto Pinna
