Sa cida sulcitana in curtzu, in Limba Sarda Comuna Dae su 2 a s’8 de cabudanni

Non firmat sa polèmica pro s’ispidale nou in su Sulcis. Mèrcuris is sìndigos de s’Unione de is Comunos de su Sulcis impari a is sìndigos de Narcau e de Teulada ant emìtidu unu comunicadu a is òrganos de imprenta aundi cuntestant sa deliberatzione de sa Giunta Regionale de su 23 de friàrgiu (2 dies innantis de votare) aundi si arricit s’istùdiu de fatibilidade de un’ispidale nou in su territòriu de Bidda Massàrgia. In sa nota si ligit ca non sa Regione non podiat leare una detzisione sìmbile sceti cun sa parridade favorèvole de unu comunu sceti (su chi at avantzadu s’istùdiu de fatibilidade) e ca is àteros 22 sìndigos no aiant partetzipadu a sa riunione in polèmica pro su pagu atentu ammostradu dae s’Assesssoradu a sa Sanidade a totu su territòriu. In prus is sìndogs osservant a comente sa popolatzione de is comunos costerinos in s’istade arribat a aumentare fintzas de duas bortas e chi un’ispidale postu in Bidda Massàrgia andat a aumentare de meda s’arriscu pro totus is chi tenent abisòngiu de interventu lestru. Is sìndigos no est chi non bolent un’istrutura noa, chi si podet fàere creschende s’ispidale Sirai etotu cun is terrenos chi su Comunu de Carbònia iat a pònnere a disponimentu, ma sutallineant a comente serbant annos meda pro dda fraigare e in su mentris iat a èsser mellus a valutare una ristruturatzione pretzisa, massimamente dae unu puntu de vista operativu, de is presìdios chi sunt ativos in su territòriu. Sa nota acabat cun sa rechesta a su presidente de sa Giunta Regionale noa (candu s’at a insediare ancora non si ischiet) de revocare sa delibera de su 22 de friàrgiu. Debora Porrà, su sìndigu de Bidda Massàrgia, arrispundit in sa pàgina Facebook cosa sua defensende sa valididade s’istùdiu presentadu dae is ufìtzios comunales e chi nche sunt istados in is annos atòbios e cunferèntzias diferentes – a cumentzare dae su 2019 – aundi s’est fueddadu de custa oportunidade e ca est arribada s’ora de agire.
Mauro Usai, su sìndigu de Igrèsias, est arrinnegadu meda contras a is vàndolos chi manumitint is impiantos elètricos de sa lughe pùbblica. Defatis in sa pàgina Facebook cosa sua at ispiegadu ca sa parte prus manna de is guastos dipendint dae dannos fatos apostadamente sende chi ant agatadu bortas meda cuadros istacados sena mancu de èsser istados fortzados, comente chi calincunu tenessit is craes pro ddos obèrrere. Narat de èssere siguru de custu fatu e chi si sighint a nde “istudare” sa lughe at a pubblicare is fotografias de chini fait custa faina. Dae s’opositzione criticant custa decraratzione: a una parte narant ca podet èssere chi calincunu ddu potzat fàere cun intentzione ma sa parte prus manna de is guastos dipendit dae is cunditziones de s’impiantu etotu, ma no andat bene custa manera de pònnere timoria a sa gente: si su sìndigu ischit chini faet custas mala òpera ddu depet denuntziare a is autoridades.

Custu fin’e cida ant fatu sa de duas editziones de su Rally del Sulcis Iglesiente sa currera a màchina, organizada dae s’iscuderia Mistral Racing cun su sustegnu de sa RAS, Fondazione di Sardegna e Aci Cagliari, baliat pro unas cantu cumpetitziones natzionales e previdiat in totu 440 km cun 72,5 km de provas cronometradas e at tocadu in totu su territòriu de 12 comunos. Ant partetzipadu in totu 61 echipàgios (54 in su rally modernu e 7 in su rally istòricu cun d-unas cantu chi sunt arribados dae continente) e contende is chi ant fatu guastu o ant istumbandu sa vetura, dd’ant acabadu in 42. Giustu pro sa crònaca Marino Gessa cun Salvatore Pusceddu (Skoda Fabia) at torradu a bìnchere su rally modernu, Marc e Stepahnie Laboisse (Porsche 911) ant bintu su rally istòricu. Ocannu puru s’organizatzione est istada bona meda e at mòvidu assumancus 400 personas impegnadas in su percursu e in s’atendèntzia a is veturas est resèssida a coinvòlgere unos cantos assòtzios locales sponsor locales cun s’iscopu de prommòvere su territòriu in eventos collaterales. Abarrat de cumprèndere cale potzat èssere pro su logu nostru sa torrada econòmica un’eventu chi fiat mannu de diaderus e chi at fatu essire unu pagheddu de gente, massimamente locales a bìere is veturas chi ispattarrànt su motore e faiant ischiare gommas e frenos in su sartu e in s'oru de mare.

Roberto Pinna

Sa cida sulcitana in curtzu, in Limba Sarda ComunaDae su 12 a su 18 de friàrgiu

Sa cida sulcitana in curtzu, in Limba Sarda Comuna. Dae su 16 a su 22 de mese de ladàmine

Sa cida sulcitana in curtzu, in Limba Sarda Comuna. Dae su 10 a su 16 de mese de argiolas